Facebook
Twitter
Google +
Trimite email
Pinterest
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. –
Prezentul act normativ specific cuprinde normele tehnice pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente la clădirile şi construcţiile speciale, respectiv specificaţiile orientative, ciclurile şi normele valorice pentru acestea.
Art. 2. –
În cuprinsul prezentului act normativ sensurile termenilor: „întreţinere a construcţiei” şi „reparaţii curente la construcţii” includ şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la instalaţiile aferente acestora.
Art. 3. –
Atribuţiile structurilor militare şi ale administratorilor de imobile pe linia întreţinerii şi reparării clădirilor şi construcţiilor speciale din patrimoniul imobiliar al armatei sunt prevăzute în acte normative specifice ale Ministerului Apărării, altele decât prezentele norme tehnice.
Art. 4. –
Duratele normale de funcţionare a clădirilor şi construcţiilor speciale, precum şi a elementelor de construcţii şi instalaţii care compun clădirile sunt prevăzute în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004.
Art. 5. –
Reglementările privind urmărirea în timp şi mentenanţa clădirilor şi construcţiilor speciale, planificarea, asigurarea cu fonduri, documentaţia tehnico-economică, executarea, decontarea, recepţia şi stabilirea valorii definitive a lucrărilor şi justificarea cheltuielilor efectuate pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente sunt cuprinse în acte normative specifice ale Ministerului Apărării, altele decât prezentele norme tehnice.
Art. 6. –
Semnificaţiile unor termeni şi expresii utilizate în prezentele norme tehnice sunt cuprinse în anexa nr. 1.
CAPITOLUL II
Clădiri şi construcţii speciale
Art. 7. –
Clădirile sunt construcţii care delimitează un anumit spaţiu în scopul creării condiţiilor de mediu necesare desfăşurării normale a diferitelor activităţi economice şi sociale.
Art. 8. –
(1) Elementele componente ale unei cădiri sunt:
a) structura de rezistenţă;
b) toate celelalte părţi componente ale construcţiei, care asigură funcţionalitatea acesteia.
(2) Structura de rezistenţă este formată din:
a) infrastructura, care cuprinde fundaţiile, pereţii de la subsol şi planşeul peste subsol;
b) suprastructura, care cuprinde pereţii portanţi, planşeele, scările, stâlpii, grinzile şi şarpanta.
(3) Celelalte părţi componente ale construcţiei, care asigură funcţionalitatea acesteia, sunt:
a) terasa, învelitoarea, pereţii neportanţi, curţile de lumină şi alte elemente ale clădirii propriu-zise;
b) instalaţiile interioare de apă şi canalizare, exclusiv cele care deservesc procese tehnologice;
c) instalaţiile interioare de încălzire, inclusiv centrala termică, dacă este situată în interiorul clădirii;
d) instalaţiile interioare de gaze;
e) instalaţiile interioare de ventilaţie şi condiţionare a aerului în scopuri igienice la clădiri pentru locuinţe, social-culturale şi administrative, blocuri alimentare, băi şi spălătorii, ateliere, inclusiv utilajele care deservesc aceste instalaţii, precum şi cablurile electrice aferente;
f) instalaţiile interioare de curenţi slabi: telefon, radio, reţea structurată voce – date, sistem integrat de securitate, sistem pentru managementul echipamentelor tehnologice şi funcţionale etc. Echipamentul tehnic şi aparatajul centralelor telefonice şi al celorlalte sisteme nu intră în componenţa clădirilor, chiar dacă sunt situate în interiorul acestora;
g) ascensoarele pentru persoane, pentru hrană şi pentru transport material;
h) alte instalaţii interioare care asigură funcţionalitatea clădirii.
(4) Instalaţiile de apă, canalizare şi încălzire se includ în componenţa clădirii de la căminele de racord pe reţelele exterioare; în lipsa acestora se includ în componenţa clădirii 3 m de conductă, măsuraţi de la exteriorul clădirii.
(5) Instalaţiile de gaze se includ în componenţa clădirii de la contor.
(6) Instalaţiile electrice se includ în componenţa clădirii de la firida de branşament.
Art. 9. –
Nu intră în componenţa clădirii:
a) branşamentele, contoarele şi tablourile de distribuţie care aparţin furnizorilor de utilităţi;
b) fundaţiile şi eşafodajele de susţinere a diferitelor maşini şi utilaje;
c) conductele tehnologice de apă, aer, abur şi conductori electrici care deservesc procese de producţie.
Art. 10. –
(1) Construcţiile speciale sunt acele obiecte de construcţii care au drept scop crearea condiţiilor pentru realizarea procesului de producţie, depozitare sau transportare.
(2) Conductele tehnologice sunt considerate construcţii speciale.
CAPITOLUL III
Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri şi construcţii speciale
Art. 11. –
(1) Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente nu modifică şi nu afectează structura de rezistenţă a construcţiei, nu intervin asupra caracteristicilor iniţiale ale acesteia din punctul de vedere al cerinţelor de calitate şi nici asupra aspectului arhitectural.
(2) Aceste lucrări, conform legislaţiei în vigoare, se execută fără autorizaţie de construire şi nu măresc valoarea construcţiei.
Art. 12. –
Principalele lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt următoarele:
a) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară;
b) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
c) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
d) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă ale clădirii;
e) reparaţii la instalaţiile interioare şi la racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor;
f) reparaţii şi înlocuiri de pardoseli;
g) reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii şi aspectului elementelor constructive;
h) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţii – drumuri, podeţe, rigole, alei etc.;
i) lucrări de întreţinere a construcţiilor destinate stabilităţii versanţilor şi trenurilor care prezintă risc la alunecare sau inundare – drenuri, filtre din materiale naturale şi sintetice, barbacane, lucrări de artă aferente etc.
Art. 13. –
(1) Lucrările de înlocuire – parţială sau totală – a tâmplăriei exterioare existente la clădiri cu tâmplărie din PVC/aluminiu cu geam termopan sunt de natura reparaţiilor curente.
(2) Deoarece unele construcţii au regim arhitectural special, care impune anumite restricţii din punctul de vedere al condiţiilor de autorizare, lucrările prevăzute la alin. (1) se execută numai cu avizul prealabil al Direcţiei domenii şi infrastructuri.
(3) La construcţiile la care urmează să se execute lucrări de intervenţie de natura investiţiilor sau reparaţiilor capitale, lucrările prevăzute la alin. (1) se cuprind în documentaţiile tehnico-economice aferente acestor lucrări.
Art. 14. –
Lucrările pentru repararea, înlocuirea sau refacerea instalaţiilor interioare de orice fel, care presupun practicarea de găuri, goluri sau străpungeri în structura de rezistenţă a construcţiei, cu implicaţii în rezistenţa ori calitatea acesteia, se execută numai pe baza documentaţiilor tehnice avizate de Direcţia domenii şi infrastructuri.
Art. 15. –
Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente se execută cu respectarea în totalitate a condiţiilor tehnice şi de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii şi cu respectarea obligaţiilor şi răspunderilor tuturor factorilor care concură la executarea lucrărilor – investitor, proiectant, executant, utilizator, administrator.
Art. 16. –
(1) Nu sunt de natura lucrărilor de întreţinere sau reparaţii curente următoarele intervenţii la construcţii:
a) reconstruire;
b) consolidare;
c) transformare de orice fel;
d) extindere;
e) desfiinţare parţială;
f) modificări, inclusiv schimbări de destinaţie;
g) modernizări;
h) reparaţii capitale.
(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se execută numai pe baza documentaţiilor tehnico-economice aprobate, se consemnează în mod obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei şi au ca rezultat modificarea valorii construcţiei.
(3) Aceste lucrări, conform legislaţiei în vigoare, au acelaşi regim de fundamentare, avizare şi aprobare ca lucrările de investiţii.
CAPITOLUL IV
Stabilirea necesarului şi planificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri şi construcţii speciale
Art. 17. –
(1) Necesarul de lucrări de întreţinere şi reparaţii curente se stabileşte cu ocazia controlului periodic general al imobilului, care se organizează şi se desfăşoară conform actelor normative specifice ale Ministerului Apărării, altele decât prezentele norme tehnice.
(2) Propunerile privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se înscriu într-un proces verbal al cărui model este prezentat în anexa nr. 6.
Art. 18. –
(1) Determinarea fondurilor necesare pentru operarea şi mentenanţa imobilelor se face anual – în trimestrul I al anului în curs pentru anul următor -, de către şeful formaţiunii de cazarmare, pe baza normelor de consum specifice de materiale, a categoriilor de lucrări şi a periodicităţii executării acestora.
(2) Necesarul de fonduri stabilit se include de către fiecare unitate în fundamentarea bugetului pe anul următor.
Art. 19. –
Stabilirea cantităţilor de materiale şi a lucrărilor ce vor fi achiziţionate/executate în cursul anului de către fiecare unitate se face imediat după primirea bugetului, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie şi în funcţie de priorităţile unităţii, cu încadrarea în fundamentarea din anul anterior.
Art. 20. –
Executarea altor lucrări decât cele luate în calcul la fundamentarea proiectului de buget este permisă numai în cazuri justificate şi argumentate temeinic.
CAPITOLUL V
Specificaţii orientative, cicluri şi norme valorice pentru lucrări de
întreţinere şi reparaţii curente la clădiri şi construcţii speciale
Art. 21. –
Specificaţiile orientative ale lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii curente sunt prezentate în anexele nr. 2 şi, respectiv, nr. 3 şi au ca scop:
a) să fixeze în linii mari cadrul lucrărilor de reparaţii şi să stabilească în mod orientativ lucrările pe care trebuie să le cuprindă activitatea de întreţinere sau de reparaţii curente;
b) să constituie un îndrumător pentru membrii comisiilor de control periodic şi să îi orienteze pe aceştia în ceea ce priveşte elementelor de construcţii ce urmează a fi controlate şi verificate;
c) să servească la întocmirea devizelor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi să dea posibilitatea cuprinderii în acestea a tuturor lucrărilor necesare.
Art. 22. –
(1) Ciclul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente reprezintă intervalul de timp normat – exprimat în ani – dintre două asemenea categorii de reparaţii.
(2) Durata ciclului lucrărilor de reparaţii are în vedere asigurarea în acest interval de timp a exploatării continue a clădirilor şi construcţiilor speciale.
(3) Lucrările de întreţinere se execută anual sau la intervalele de timp stabilite în anexa nr. 4.
(4) Ciclul lucrărilor de reparaţii curente începe după terminarea investiţiei, după terminarea unei reparaţii capitale sau după terminarea ciclului precedent de reparaţii curente.
(5) Durata ciclului lucrărilor de reparaţii curente este prevăzută în anexa nr. 5.
(6) La clădiri, de regulă, lucrările de reparaţii curente se execută anual ori imediat ce apare deteriorarea elementelor de construcţii, pentru prevenirea degradării sau distrugerii acestora.
Art. 23. –
(1) Normele valorice anuale pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente sunt prezentate în anexa nr. 5 şi servesc la planificarea şi dimensionarea corectă a valorii acestora.
(2) Limita superioară a valorii anuale de execuţie, pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, este rezultatul multiplicării normei valorice anuale cu valoarea de înlocuire a construcţiei.
(3) Valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente, rezultată în urma întocmirii devizelor, trebuie să se încadreze în plafonul maxim indicat de prezentul normativ pentru fiecare categorie de lucrări.
(4) În situaţia în care valoarea prevăzută la alin. (3) depăşeşte plafonul maxim, lucrările respective intră în categoria lucrărilor de investiţii.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 24. –
(1) Comandanţii/şefii unităţilor militare utilizatoare ale construcţiilor din patrimoniul imobiliar al armatei sunt obligaţi să exploateze construcţiile în conformitate cu prevederile cuprinse în documentaţiile tehnice şi în prezentele norme tehnice.
(2) Orice modificare faţă de prevederile alin. (1) se face numai cu aprobarea prealabilă a unităţilor de administrare a proprietăţii imobiliare.
Art. 25. –
Degradările şi distrugerile construcţiilor sau ale unor părţi ale acestora, cauzate de lipsa de control, exploatarea necorespunzătoare, neîntreţinerea sau neexecutarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se constituie ca pagubă, se cercetează administrativ, iar contravaloarea lucrărilor de remediere se suportă de către persoanele găsite vinovate de producerea pagubei.
Art. 26. –
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.
Citeste tot materialul pe site-ul www.lege5.ro
